De ce moartea e intotdeauna o femeie??

Intoarcerile din lumea cealalta a unora, care au trecut oarecum pragul vietii, confirma ca moartea e o femeie, o femeie neagra cu securea in mana. Unii nu isi gasesc explicatia. De ce o femeie? De ce nu un barbat? Asadar femeia ocupa un loc special, atat in viata asta efemera, cat si in viata aceea eterna, un loc care traverseaza timpul si spatiul. Totul porneste de la Adam si Eva, cand femeia a fost creata pentru a procrea, dar in acelasi timp, si pentru a distruge. Astfel, inca de la inceput "ea" a avut un dublu rol: raul si binele. Ea, femeia este cea care da viata, si tot ea este cea care o ia. Oare pedeapsa ei pentru pacatul originar, sa fie denumirea ei in viata de Apoi "Moartea" ? Asa cum ea ne orienteaza spre o lume noua, inca de cand ne nastem, tot ea este cea care ne preia, si ne orienteaza la a doua nastere, in viata eterna.

Liniste in culori

O liniste de gheata, din care curge lacrima sufletului, si desparte cele doua suflete contopite in doua vieti complet paralele. Liniste ireala, artificiala, care ingheata orice sentiment nobil. O liniste care nu ofera decat o iubire goala.

Tacere de mormant...

Totul pare a fi frumos, nu simti decat mireasma imbietoare a momentelor placute. Deodata, totul se intuneca, se prabuseste, totul moare. Nu ai avut grija de acele momente, nu ai avut grija sa le mentii mirosul, sa le hranesti cu lumina, si... s-au prabusit. Totul a murit. Din pacate vine si timpul asta. Timpul mortii. Orice moment are un final, o moarte. Insa, realizezi prea tarziu si te intrebi "de ce?". Si acest "de ce?" te bantuie, nu te lasa sa dormi, te ingrozeste sentimentul de vinovatie,...dar e prea tarziu. Nu mai poti face nimic. Si cel mai crud e ca o sa cari acest sentiment de vina toata viata. Nu ai cum sa scapi de el. Ar trebui sa vezi dincolo de oglinda, sa-ti pui intrebarea cine esti de fapt, si apoi, dupa ce ti-ai raspuns la intrebare, poti sa ai grija de momentele tale. Dar nu o vei face niciodata. Pentru ca, culmea ironiei, viata nu o sa te lase. Toti se considera spirituali, insa nimeni nu e.